Nulitatea certificatului de nastere; viciu de consimtamant.

Consimţământul
Pentru actele juridicice civile, consimţământul este un element structural, fiind cel mai important dintre elementele de structură ale acestei categorii juridice pentru că:
• este nu numai un element de structură ci şi un element definitoriu al actelor juridice civile, caracter ce rezultă din următoarele corelări:
o prin definiţie, actul juridic civil este o manifestare de voinţă intevenită în scopul de a produce efecte juridice;
o privit lato sensu, consimţământul este acordul de voinţă al părţilor în actele juridice bilaterale;
o privid stricto sensu consimţământul este manifestarea voinţei de către una din părţi la încheierea unui act juridic civil bilateral, ori, în actele juridice unilaterale, manifestarea de voinţă de către autorul acestuia.
• pe de altă parte, voinţa înseamnă, sub aspectul structurii actului juridic civil, mai mult decât consimţământul ca element de structură; ea se prelungeşte peste limitele acestuia, conturând un alt element de structură: cauza;
• neândoielnic, consimţământul este cel mai important element de structură al actului juridic civil şi prin aceea că, voinţa, inclusiv cea incorporată în actele juridice, în general şi în actele juridice civile, în special, dă substanţă esenţei dreptului însuşi;
• în sfârşit, ideea de consimţământ-consimţământul însuşi atrag atenţia asupra legăturii juridice născute între părţile unui raport juridic civil concret.
În doctrină, (prof. A.Ionaşcu, Drep Civil, Ed. Didactică şi pedagogică, 1963) s-a evidenţiat că în procesul de formare a voinţei juridice se disting mai multe etape:
a) reflectarea nevoilor sau dorinţelor în conştiinţă
b) apariţia motivelor care îndeamnă la acţiune
c) deliberarea
d) intervenţia motivului determinant, care nu este altceva decât reprezentarea intelectuală a scopului urmărit
e) hotărârea de a încheia actul juridic necesar pentru realizarea scopului urmărit, cu alte cuvinte, formarea consimţământului
Trebuie menţionat că aceste etape de formare a voinţei juridice se petrec pe plan intern psihologic. Pentru ca faptul psihologic să se transforme în fapt juridic este necesar ca hotărârea de a încheia actul juridic să fie exteriorizată.

„Prin actul juridic civil se înţelege o manifestare de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice, respectiv, de a naşte, modifica ori stinge un rapot juridic civil concret.”

Sectiunea II Despre consimtamânt
ART. 953 Consimtamântul nu este valabil, când este dat prin eroare, smuls prin violenta, sau surprins prin dol (C. civ. 948, 954 si urm., 961, 993, 1352, 1712 ; C. civ. fr. 1109).
ART. 954 Eroarea nu produce nulitate decât când cade asupra substantei obiectului conventiei (C. civ. 1352 si urm.).
Eroarea nu produce nulitate când cade asupra persoanei cu care s-a contractat, afara numai când consideratia persoanei este cauza principala, pentru care s-a facut conventia (C. civ. 953, 961, 992, 993, 1092, 1167, 1190, 1712 ; C. civ. fr. 1110 ; Décr. no. 81-255 du 3 mars 1981 sur la répression des fraudes en matière des transactions d’oeuvres d’art et d’objects de collections).
ART. 955 Violenta in contra celui ce s-a obligat este cauza de nulitate, chiar când este exercitata de alta persoana decât aceea in folosul careia s-a facut conventia (C. civ. 953, 956-959, 961, 1167, 1190, 1203 ; C. civ. fr. 1111).
ART. 956 Este violenta totdeauna când, spre a face pe o persoana a contracta, i s-a insuflat temerea, rationabila dupa dânsa, ca va fi expusa persoana sau averea sa unui rau considerabil si prezent.
Se tine cont in aceasta materie de etate, de sex si de conditia persoanelor (C. civ. 953, 955, 957-959, 1167, 1190, 1203 ; C. civ. fr. 1112).
ART. 957 Violenta este cauza de nulitate a conventiei si când s-a exercitat asupra sotului sau a sotiei, asupra descendentilor si ascendentilor (C. civ. 953, 956, 958, 959, 961, 1167, 1190-1203 ; C. civ. fr. 1113).
ART. 958 Simpla temere reverentiara, fara violenta, nu poate anula conventia (C. civ. 953, 956, 957, 959, 961, 1167, 1190, 1203 ; C. civ. fr. 1114).
ART. 959 Conventia nu poate fi atacata pentru cauza de violenta daca, dupa incetarea violentei, conventia s-a aprobat, expres sau tacit, sau daca a trecut timpul defipt de lege pentru restitutiune42 (C. civ. 953, 956-958, 961, 1167, 1190, 1203 ; C. civ. fr. 1115).
——–
42 Pentru exercitarea dreptului la actiunea in anulare.
——–
Cu privire la prescriptia dreptului la actiunea in anulare, a se vedea nota 1 de la art. 1900.
ART. 960 Dolul este o cauza de nulitate a conventiei când mijloacele viclene, intrebuintate de una din parti, sunt astfel, incât este evident ca, fara aceste masinatii, cealalta parte n-ar fi contractat.
Dolul nu se presupune (C. civ. 953, 961, 998, 1167, 1190, 1203, 1638 ; C. civ. fr. 1116).
ART. 961 Conventia facuta prin eroare, violenta sau dol, nu este nula de drept, ci da loc numai actiunii de nulitate (C. civ. 959, 1190, 1900 si urm. ; C. civ. fr. 1117).



Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s