O Iluzie a prudenţei – Mecanismul depozitului bancar

Ce sunt depozitele bancare? Practic, nişte bani economisiţi pe care preferăm să îi depunem la o bancă din mai multe motive:

– o dobândă mai mică sau mai mare;

– siguranţă – atunci când ai ceva mai mulţi bani nu ai vrea să fii ţinta hoţilor. Nu ştiu cine îşi doreşte să doarmă cu, să zicem, EUR 50.000 sub pernă.

Prezintă depozitul bancar vreun risc? Unul foarte mic, de obicei. Atât timp cât nu apare situaţia unor retrageri masive de la o bancă, aceasta îşi poate onora obligaţiile. Presupunând că ar interveni o astfel de situaţie, banca poate, în general, să se refinanţeze pentru a răspunde unei cereri masive de cash. Depozitul bancar poartă, deci, un risc minim pentru deponent.

Sursa: mediafax.ro

Ce semnificaţie economică poartă însă depozitul pentru deponent? Este el o investiţie? O cheltuială? Dimpotrivă, depozitul bancar este, poate cu mici excepţii, un instrument de economisire. Ipotetic, deponentul îşi poate retrage economiile în orice moment, pierzând cel mult dobânda pe ultimele luni, în funcţie de contractul cu banca. Depozitul este, astfel, o prelungire a propriului buzunar. Fiind perceput ca o economie, depozitul reflectă, deci, prudenţialitatea deponentului. Este o sumă asupra căruia deponentul decide să amâne tranformarea în cheltuială, respectiv în consum. Deponentul o percepe ca pe un mod de a îmblânzi impredictibilitatea viitorului, de a diminua riscurile inevitabile aferente acestei impredictibilităţi. Depozitul nu este perceput de către deponent ca asumarea unui risc, cum este cazul unei investiţii, ci dimpotrivă, exprimă o aversiune faţă de risc. Fiecare deponent ştie că, în orice moment, poate retrage banii depozitaţi în bancă. Suma tuturor depozitelor bancare reflectă, astfel, prudenţa deponenţilor.

Se regăseşte însă această atitudine la nivelul economiei? Să reconstruim traseul banilor. De la deponent, banii ajung la bancă, reflectând prudenţa, aversiunea faţă de risc. Banca pune o parte din bani deoparte la banca centrală (sub forma Rezervelor Minime Obligatorii), restul folosindu-i în susţinerea activităţii de creditare. Bazându-se pe improbabilitatea unor retrageri masive (ce poate fi acoperită, dacă apare, prin refinanţare), banca îşi permite să transforme prudenţa deponenţilor către imprudenţa celor care contractează credite. Practic, scăzând RMO, banii se întorc în economie, tranformându-se în consum sau investiţii. Or, este tocmai ceea ce deponenţii nu vor să facă cu banii pe care îi pun în depozitele bancare – să îi folosească pentru consum sau investiţii. Am arătat anterior de ce depozitele nu sunt văzute ca investiţii. Practic, pe tot acest traseu, prudenţa şi aversiunea la risc a unei părţi a economiei dispare. Depozitele bancare fac astfel încât comportamentul prudenţial al unei părţi a societăţii să nu se reflecte, de fapt, în economie.

Economia în ansamblu suferă în felul acesta o mutaţie. Comportamentul economic al unei părţi din societate nu se regăseşte în acelaşi grad în economie, tocmai pentru că o parte din bani reintră în economie. Să luăm un singur exemplu edificator: o economie închisă cu doi actori X şi Y şi o bancă comercială al cărui unic rol economic este de a atrage depozite şi da credite. La momentul t0, X are 150 de lei. Pune 100 de lei într-un depozit bancar. Y are 0 lei. Y contractează cei 100 de lei printr-un credit, cu un calendar de rambursare. Care va fi comportamentul celor doi actori în momentul t0? X se va comporta ca şi cum are 150 de lei, chiar dacă nu retrage banii din depozit, ci cheltuie doar 50 de lei. La acelaşi moment t0, Y se comportă ca şi cum ar avea 100 de lei în buzunar, pe care, efectiv, chiar îi are, şi îi cheltuie. Iată cum o economie care are 150 de lei se comportă ca şi cum ar avea 250 de lei. Reflectă această economie prudenţa lui Y, cel care a avut banii? În mod clar, nu.

Această iluzie a prosperităţii se bazează, cred eu, pe o iluzie privind valoarea monedei. X se gândeşte că a economisit 100 de lei, sumă ce acoperă cheltuielile lui curente pentru 2 luni. Percepţia lui X este, implicit, că a economist ceea ce el consumă în 2 luni. X crede că are oricând la dispoziţie în depozit 60 de pâini, 6 kg de carne, 30 de pachete de ţigări, etc. De aici iluzia: Y, care a luat creditul, a cumpărat 60 de pâini, 6 kg de carne, 30 de pachete de ţigări, etc. Să presupunem că aceastea sunt toate bunurile aflate pe piaţă la momentul t0. Nu doar că X şi Y cred că au împreună 200 de lei (depozitul şi creditul), dar bunurile pe piaţă nici nu există în abundenţa presupusă de cei doi împreună. Iar la momentul t1, când X îşi retrage banii din depozit, presupunând că Y a rambursat creditul, s-ar putea să nu existe pâine deloc, pentru că oferta a fost denaturată de acest mecanism psihologic, de această iluzie. Pe de altă parte, presupunând că cei 100 de lei economisiţi de X în depozitul bancar nu reintră (sau nu în totalitate) în economie, nu înseamnă că au fost depozitate 60 de pâini, 6 kg de carne, etc. Valoarea celor 100 de lei este dată doar de implicarea lor în tranzacţii, în economie. Continuaţi acest raţionament şi veţi regăsi sursa unei noi iluzii.

Fără să pretind vreo nouă descoperire, am încercat doar să explic cum mecanismul depozitelor bancare redirecţionate sub formă de credite nu reflectă la nivelul economiei comportamentul prudent al deponenţilor. Actorii economici sunt în permanenţă pradă unor iluzii, mai ales în complexitatea unei economii cu un sector financiar-bancar dezvoltat. Ca o concluzie generală, însăşi raţionalitatea actorilor economici, argument esenţial în a demonstra funcţionarea perfectă a pieţelor în alocarea resurselor, este cea mai mare şi cea mai periculoasă Iluzie.

SURSA:http://fiftyfirst.wordpress.com/2010/06/06/mecanismul-depozitului-bancar-o-iluzie-a-prodentei/



Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s